Eu sunt genul de om care nu merge cu rolele nici pe mijlocul strazii [spre deliciul sau teroarea soferilor], dar nici pe trotuar. Merg pe langa trotuar, ca sa evit si masinile, si pietonii, si sa ma pot urca repede daca e vr-o problema. Acum, intrebarea mea e: pe unde sa mergem cu rolele? Daca mergem pe strada, nu e bine, ca ne opreste politia si ne spune ca nu avem voie, ca sa mergem pe trotuar. Daca ne urcam pe trotuar, ne injura toti pietonii, ca n-au loc de noi, ca-i lovim, etc. Asta in cazul in care avem loc de pietoni.
Daca e vorba de asfalt, nu e bine pe niciunde. Gropile sunt peste tot. Totusi, pe strada, asfaltul e carpit. Si vorbesc serios cand zic asta. Privit cu aer artistic, mai de la departare, pare pictat de Van Gogh. Stiti, cu toate liniile alea de culori diferite. Vazut de aproape, asfaltul are furnici. Bine, daca nu ai botu' plin de sange cand il vezi de aproape, din cauza ca ai dat intr-o groapa din cele de care povesteam mai devreme, in timp ce-ti storceai creierii sa-l vezi cu simt artistic.
Revenim la plimbat. Prin parcuri nu putem, de asfalt, de pietoni, de toate tampeniile. O prietena a intrebat un politist "Si pe unde sa ne plimbam, atunci?". Raspunsul lui a venit propmpt: "Pe la tine prin curte!". Va las acum, ma duc sa ma dau cu rolele in balcon, ca eu stau la bloc!
Despre poezie, primul roman și naivitate
-
Cărțile mele sunt născute din nevoia mea de înțelege lumea și sunt scrise
cu naivitatea unui copil care știe adevărul. Tot ceea ce încerc să fac e să
obs...
Acum 3 ani
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu