Vise ciudate

Sa va zic ce-am visat aseara, adica azi dimineata intre 2 si 7. Am visat ca eram la liceu, la Liceul de Arta, da' eram cu clasa mea dintr-a 8a [n-am fost toti impreuna din clasa I, asa ca nu protestati]. Era prima zi de scoala, aveam muzica prima ora [meditatiile de la muzica din dimineata asta isi spun efectul] si nu venise profesoara. De fapt, nu venise niciun profesor, si noi stateam in banci ca prostii, si asteptam. Cand, o vad pe Cristina [care nu pleaca niciodata si careia-i urez la multi ani cu ocazia zilei de ieri] ca isi ia ghiozdanul in spate, si o-ntreb: "Un' te duci, ma?"-"M-a sunat Marius [cine-o mai fi si ala] sa plec, hai sa chiulim!"-"Cum sa chiulim, ma, in prima zi de scoala?!"-"Hai, fata [da, asa vorbeste ea in mod natural], ca nu vine nimeni!". Imi iau si eu ghiozdanul, ma pregatesc sa plec, cand intra pe usa o profesoara [care cred ca era de acolo, nu o cunosc] care-a zis "NU PLEACA NIMENI! V-a vazut doamna Pria! Treceti la loc in banci!". Ne-am asezat noi in banci, ea la catedra, si i-a zis lui Andrei [Chirciu]: "Ia-l pe Catalin [Milea], ridica-l, si pune-l pe scaun!". Andrei se conformeaza, si baba zice "Acum mai fa asta o data, si spune-i 'Oh, Francesco, ce papusa ai devenit!' ". In timp ce Andrei[la care o sa ma refer de acum cu numele de "Mihai"] repeta cu Catalin in rolul lui Francesco, m-am trezit afara, in curte [care era, de fapt, curtea unei biserici] cu celalalt Andrei [Ardeleanu, la care o sa ma refer de acum cu numele de "Alexandru"]. Mihai era langa noi, intr-o cabina telefonica, cu Catalin si un scaun, repetand chestia cu "Oh, Francesco, ce papusa ai devenit!", care-i iesea din ce in ce mai dramatic. In timpul asta, eu si Alexandru ne ......spargeam de ras in afara cabinei, deschizand din cand in cand usa, ca sa auzim mai bine ce urla Mihai. [Mihai urla ca sa se auda pana la aia din curte, da' abia auzeam eu si cu Alexandru, care eram langa el, pentru ca geamurile cabinei erau din termopan-izolate fonic. Si se auzea ca Mihai se chinuia sa urle din rarunchi, da' intensitatea era aceeasi.] Din cand incand mai iesea Mihai din cabina si tipa la noi, si spunea "Voi credeti ca nu va vad ca radeti de mine?! Va vad!!!", si noi radeam si mai tare... Pe urma a sunat ceasul si m-am trezit.