Amintiri din copilărie. Cât de coerent se poate, pentru ora asta.
Când eram eu mică şi drăgălaşă... şi jucam şotron în faţa porţii... şi descopeream principii matematice, alergând în cerc exact pe mijlocul străzii... mai intram în casă, forţat, că doar nu era să dorm pe preş. Intram eu în casă, drăgălaşa de mine, şi stăteam la masă cu străbunica. Cred că aveam vreo 4-5 ani. Străbunica avea o faţă de masă care îmi plăcea, pe vremea aia. Zece ani mai târziu, toată lumea se îmbracă în faţă de masă super-scumpă şi super-fancy, sub pretextul că "e de la Burberry!" Mi-e imposibil să nu râd când mai trece câte un hipster, gen, pe lângă mine pe stradă, cu şapcă faţă-de-masă.
P.S.: Cine-a zis că grecii sunt în criză? Eu văd că o duc bine, până şi ursuleţii de pluş au fulare Burberry! Domnule Năstase, n-aveţi de ce să vă simţiţi special, deci. [La ora asta sunt capabilă de regrete. Regret că nu ştiu unde am pus aparatul foto, să pozez ursuleţul cu fular Burberry. Pun pariu că arată mai bine decât Năstase. Şi nici nu ne invită să-i numărăm ouăle.]
Later edit: Mi-am găsit aparatul foto. Aşa-i că-i mai drăguţ decât Năstase?
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu