Mulţumesc, Flippy!

Prima persoană despre care se merită să fac un post, pe care i-l dedic pe deplin şi în totalitate celei mai răbdătoare prietene din lume, Roxana "Flippy" Ungureanu! Dintre toate persoanele care şi-au adus contribuţia la umilul meu roman [încă în "proces de facere"], a ei a fost cea mai mare. Ce a făcut această preaminunată prietenă? Am motivele mele s-o numesc aşa, motive înşirate mai jos:

• S-a oferit să-mi realizeze ea coperta.

• A suportat criticile mele absolut idioate tot timpul,mai ales după prima încercare pe care eu am considerat-o "aproape... Dar nu suficient de aproape!".

• A făcut zeci de poze că să mă mulţumească pe mine.

• Şi-a consumat timpul liber fără s-o oblige nimeni pentru a mă ajuta.

• S-a abţinut să mă înjure pentru criticile idioate, dar pe care eu le consideram necesare gen "Fă lupul mai mic şi mai negru. Fă cărarea gri. Fă luna mai nu ştiu cum". Ca, într-un final, să iasă fără lupul la care se muncise atât.

Pentru faptul că s-a strofocat atât şi şi-a tocit nervii pe mine, eu îi mutlumesc din suflet, şi promit că va fi pe pagina de dedicaţii! Mulţumesc, Flippy!


Şi coperta, ca să vedeţi pentru ce s-a muncit săracă fată atât!