Când ți-e dor

Ce faci când deja ești în întârziere și ai teză prima oră? Scrii pe blog. Ca mine acum. Ideea e că azi mi-e foarte, foarte dor de cineva. Stare datorată 90% de faptul că azi e concertul Depeche Mode [până la care, apropos, mai sunt 14 ore], unde o să-mi urlu plămânii și o să-mi plâng rimelul. Ideea în sine e că mi-e dor. Foarte, foarte tare. Așa că m-am trezit cu poftă de ascultat melodii care, inițial, nu-mi plăceau. Nici acum nu-mi plac cine știe ce, așadar singurul motiv pentru care le las să-mi gâdile urechile e faptul că îi plăceau lui. Și așa am ajuns de la Enjoy The Silence, Personal Jesus și I Just Can't Get Enough la... The Residents. Pe care, fie vorba între noi, nu i-am plăcut din cale-afară niciodată. Dar în dimineața asta... Au ceva diferit. Au o parte din el, ceea ce înseamnă că au o parte din amintirile mele pe o perioadă destul de îndelungată, aș zice. Și așa, am terminat cu plângăreala, mă duc la teză, mă duc la concert, vă las cu The Residents.

P.S.: Vă promit impresii de la Depeche Mode. :)