Am devenit, brusc, populara!

Eu, ca majoritatea oamenilor, am un telefon mobil. Bine, majoritatea au mai multe [cam de la 3 in sus], dar nu asta conteaza. Ideea era alta. Eu am telefonul ala ca sa sun lumea de pe el. Pentru ca, de obicei, nu prea ma suna nimeni. Asta insemnand 2-3 saptamani la rand. Astazi, cand aveam si eu chef sa stau degeaba, ma trezesc ca suna. Minune! Chiar functioneaza! Colega-mea: daca ies afara. Nu ies. Asta a fost pe la 5. Pe la 8, imi da frate-miu beep. Il sun inapoi. Ca [,] ce fac:bine fac. Pe la 9, ma suna celalalt frate:daca nu ies afara. Nu ies. Ies pe balcon. Era cu 47. Am conversat, am intrat inapoi. Pe la 9 jumate, iar suna. Eram hotarata sa-l/s-o bag de unde a venit pe oricine ar fi sunat. Era mama. Din dormitor. Eu fiind in birou, noi fiind separate de un hol de aproximativ 5 metri. M-am dus sa vad ce vrea. Nimic important. Eram hotarata sa inchid telefonul, cand mi-a venit ideea: de fiecare daca cand mai primesc vr-un apel, mai bag un later edit.


Later edit[socant de repede]: era bunicu' de la Bucuresti. Avea treaba cu mama.