Pe principiul: "Am mâncat supă alfabet și m-am căcat o proză mai bună decât ce scrii tu". Gluma nu-mi aparține, dar se potrivește.
Scriam eu pe la începuturi despre cum urăsc blogurile tristăcioase. Nu mi-am schimbat părerea. Doar că între timp am ajuns să urăsc și oamenii care le scriu. Oamenii ăia care scriu atât de dramatic, de parcă mai au puțin și se cacă în mijlocul paginii de emoție.
Există două feluri de bloguri care merită băgate în seamă, referindu-ne strict la categoria expusă în postul ăsta. Blogurile dramatice decente, de calitate, pe care le respect, chiar dacă nu-mi plac.
Și bloguri care par scrise de puștoaice de 13 ani la menstruație. [Toate puștoaicele de 13 ani să se irite, vă invit.] Nu știu de ce au oamenii impresia că alții chiar APRECIAZĂ ce scriu ei. Nu-i deloc greu să arunci 500-1000 de cuvinte super-pompoase, care n-au legătură unul cu altul, să pară că ești un intelectual neînțeles și plin de probleme. În condițiile în care ești un copil prost/un adult prost//un boșorog prost, care n-are altceva de făcut decât să infecteze internetul cu prostiile lui. Dacă simțiți ceva în stomac, atunci e clar că vă taie căcarea, caz în care vă duceți LA WC, nu la PC. După care trageți apa, nu apăsați pe "Publicați". Capisci?
În continuare, fiind încă în culmea frustrării, nu pot să înțeleg de ce își laudă unii munca atât. Munca e mult spus, într-adevăr, dar există niște scârboșenii atât de plângăcioase pe care ochii mei le-au citit, încât simt nevoia să cumpăr un bax de lame și să le tai fiecare venă din corp autorilor. În continuare, nu înțeleg DE CE. PENTRU CE. Și, mai ales, PENTRU CINE. Cine dracul dracilor au ei impresia că le citește postarea infectă? Normal, alți copii de 13 ani cu diaree mentală și verbală, care vor să-și etaleze vocabularul bogat. Și așa se laudă între ei că "tu scrii superb!" "ba nu, TU scrii mai bine!" "nici nu se pune problema, e EXTRAORDINAR, categoric!" "nu, postarea ta e mai bună!" Vreau să-i împușc. Pot? Pot??
Urăsc oamenii ăștia și le urăsc frustrările exprimate atât de pompos, de parcă ei dețin secretul Universului. Copii, puneți mâna pe carte întâi, învățați ce-i aia literatură, proză, poezie, ce vreți voi, învățați cum se scrie, și DUPĂ aia lăudați-vă cu ce vomați pe pagină.
Despre poezie, primul roman și naivitate
-
Cărțile mele sunt născute din nevoia mea de înțelege lumea și sunt scrise
cu naivitatea unui copil care știe adevărul. Tot ceea ce încerc să fac e să
obs...
Acum 3 ani
2 comentarii:
Intr-adevar, e naspa. Dar toti incep de undeva, adica, ce dracu, tu te-ai nascut gata-stiuta de tot si de toate?
Bine ca tu n-ai avut 13 ani si te-ai cacat in mijlocu paginii chestii inutile.
Mereu am apreciat ce scrii, ai talent, ai exercitiu, ironie, vocabular si alea alea.
Asta nu te face maestrul blogurilor, si nici nu-ti da dreptu` sa-i iei la misto pe aia` care-s mai mici ca tine.
Ii ok sa te iei de unu care si-n al 5-lea an de blogging, inca scrie cacaturi cu mot, dar de copii care scriu prima data ceva...?
Mda, foarte demn.
Hai sa nu-i mai lasam sa scrie, ca fac cateva greseli de gramatica sau exprimare.
Hai sa le taiem aripile.
Hai sa lasam literatura sa mearga la dracu` si sa fim noi ultima generatie care scrie, a scris sau va scrie.
Putem sa-i criticam, ca deh, noi suntem mai mari. Sau cum?
Ai înțeles totul atât de greșit, că nici nu știu de unde să încep.
Da, m-am căcat și eu în mijlocul paginii de câteva ori, dar n-am făcut-o public, obligându-i pe alții să se uite la fecalele mele expuse cu mândrie pe internet. Probabil că și eu m-am exprimat greșit când am vorbit despre "copiii de 13 ani", nu era vorba de vârsta fizică, ci de vârsta mentală, de modul în care scriu. Cunosc copii care la 12 ani au scris cărți, și încă unele la un nivel la care eu nu sunt nici în momentul actual, dar și adulți de peste 60 de ani care habar n-au ce-i aia literarură și sunt încă în stadiul de plângăreți fără noimă. Când am scris asta, n-am avut în minte "copii care scriu pentru prima dată ceva", așa cum ai zis tu, ci oameni care se cred bloggeri serioși și se îmbată cu apă chioară zicându-și că au talent.
Sunt absolut convinsă că și pe tine te deranjează greșelile de exprimare. iar dacă încerci să-i corectezi, majoritatea sar de cur în sus și exclamă că ești o fată bătrână care habar n-are. Să scrie, n-am nimic împotrivă, dar să învețe întâi cum s-o facă.
Trimiteți un comentariu